In cadrul parteneriatului educational dintre scoala noastra si dispensarul din localitate se vor derula pe parcursul acestui an mai multe activitati.

Prima dintre acestea a constat in informarea elevilor cu privire la importanta pastrarii unui mediu cat mai curat si in acelasi timp la pastrarea sanatatii nostre a fiecaruia.

Elevii din clasele a VIII-a au pregatit pentru colegii lor o prezentare Power Point despre substantele ce creaza dependenta si efectele lor asupra corpului uman: alcoolul, tutunul, unele medicamente si drogurile.

Elevii din clasa a VII-a au prezentat referate despre necesitatea pastrarii unui mediu curat.

IARNA da de furca nu numai oamenilor dar si pasarilor care raman la noi in tara.

Elevii clasei a VI-a B au realizat adaposturi pentru pasrele pe care le-am lasat in curtea scolii pe perioada vacantei, urmand sa ducem mancare in fiecare zi pentru a juta micile zburatoare.

Tot pentru vacanta elevii urmeaza sa gaseasca informatii despre pasari pe care le vor prezenta colegilor la intoarcerea din vacanta.

Localitatea Seini se afla in partea de vest a judetului Maramures patrunzand ca o peninsula in interiorul judetului Satu- Mare, care il margineste in est, vest si sud.
Orasul Seini este situat la contactul dintre depresiunea Baii Mari (cu un climat umed si racoros ) si Campia Somesana (cu precipitatii mai reduse si temperatura medie anuala mai redusa). Aproape abrupt din lunca Somesului se ridica siluetele vechilor conuri vulcanice azi impadurite pana in varf, cele mai inalte culmi fiind CETATE SI COMJA la 684 m altitudine.
Aceste conditii permit dezvoltarea a numeroase plante unele comune si in alte regiuni altele mai rar intalnite pe teritoriul tarii noastre.
Din circa 3.600 de specii de plante care cresc pe teritoriul tarii noastre, in localitatea noastra exista in jur de 385 de specii de plante identificate, acestea facand parte din 235 de genuri si 65 familii.
Prezentam in continuare cateva plante care se intalnesc rar pe teritoriul Romaniei si sunt intalnite in orasul Seini.

Castanul comestibil – Castanea sativa
Prezenta castanului comestibil in zona Baii Mari este mentionata pentru prima oara intr-un proces verbal intocmit la 24 septembrie 1642 de catre Rakoczi I. Frunzele acestui arbore au fost descoperite in rocile vechi de mii de ani, din rezervatia fosiliera de la Chiuzbaia.
Castanul face parte din familia fagaceelor atinge inaltimea de 35 metri si da rod dupa implinirea varstei de 15-20 de ani.
Castanul este originar din Asia Mica este un arbore de climat mediteraneean. Are o durata de viata relativ lunga, peste 400 de ani. Castanul cultivat in padure produce doar 4-5 kg , in timp ce un arbore de liziera poate da productii de 100-150 kg anual.
Lemnul de castan este foarte bun pentru parchet si mobila. Nu este utilizat la cherestea si nu se utilizeaza ca lemn de foc intrucat nu arde bine.
In Seini exista plantatii de castani dar si in jur de 17 castani avand o varsta de peste 100 de ani. Cel mai vechi exemplar se afla pe strada Zugaului nr.34 avand in jur de 180 de ani. Are o inaltime de aproximativ 6 m si o circumferinta de 1,30 m. Din pacate din marile plantatii de castan cometibil de pe teritoriul Seiniului un numar mare de arbori au fost distrusi de boli si in special de cancerul de scoarta al castanilor.

Migdalul – Prunus amygdalus
Face parte din familia Rosacee.
Este originar din tinuturile mediteraneene, sporadic in sudul tarii. Are frunze lanceolate, flori roz sau albe, apar inaintea frunzelor. Fructele drupe au seminte cu gust dulce sau amar, ce se scot din samburii galbeni si turtiti, folosindu-se in farmacie, cofetarie si cosmetica. In via fostului I.A.S.din Seini intalnim acesti copaci care ar putea fi utilizati ca material saditor pentru cei dornici de cultivarea acestei plante.

Platanul – Platanus acerifolia
Este un arbore din familia Platanaceae si are un singur gen Platanus cu putine specii. Este raspandit in America de Nord si in tinuturile mediteraneene. Este un arbore inalt care are ritidom ce se desface in placi mari, cu frunze palmat lobate, flori unisexuate grupate in inflorescente, globuloase lung pedunculate. In Seini in curtea Romgaz exista 2 platani cu varsta cuprinsa intre 150 si 160 de ani. Cel mai mare are o cirumferinta de 3,34 m si o inaltime de 18 m, iar cel mai mic are circumferinta de 2,54 m si inaltimea de 15 m. Totusi cel mai batran platan este cel din strada Libertatii nr.21, care are o inaltime de 19 m si o circumferinta a tulpinii de 3,3 m. Curiozitatea la acest arbore este faptul ca gardul vechi ce a fost initial in spatele trunchiului fiind din lemn pe parcursul anilor a fost incorporat in arbore.

Zada – Larix decidua
Familia Pinaceae
Larita sau zada este singurul conifer cu frunze cazatoare din tara noastra. Se recunoaste de celelalte conifere prin frunzele sale grupate in smocuri de 30-40 ace, sub forma unei pensule, care toamna cad. Conurile sunt mici, iar coroana prezinta aspect triunghiular. Lemnul de zada este trandafiriu cu slab miros de rasina, este folosit in fabricarea mobilei si a fost mult exploatat in trecut, aceasta a dus la scaderea suprafetelor ocupate de zada. In prezent acest arbore fiind inclus in grupa plantelor ocrotite de lege.
In Seini exista un exemplar de 35 de ani cu inaltime de 12 m pe str. Petofi Sandor nr.7.

Tisa – Taxus bacata
Familia Taxaceae
Tisa este un arbust nerasinos cu frunze aciculare lungi de 3 cm si cu latime de 2-2,5 mm. Are o tulpina dreapta, rareori ramificata ce ajunge la inaltimea de 15 m. Samanta este inchisa intr-un aril rosu, mucilaginos. Fiind destul de rara azi in padurile de fag si rasinoase este ocrotita ca monument al naturii in intreaga tara.
In Seini au fost plantate recent doua exemplare in cimitirul ortodox de pe strada Eroilor.

Caldarusa – Aquillegia vulgaris
Familia Ranunculaceae
O frumoasa planta perena, cu frunze elegant decupate de culoare verde insistent. Florile care apar in mai iunie sunt in varful unor fascicule delicate, tulpinile pot ajunge pana la 1 m inaltime, florile mari au culori variate cu 5 sepale albe sau violete si 5 petale albastre – violete sau trandafirii, prelungite cu pinteni curbati. Pe Dealul Cetatii pe o suprafata de aproximativ 200 de m intalnim aceasta aceste delicate flori care ne incanta privirea la fiecare inceput de vara.

Bibliografie
1.Atlas botanic – Editura Didactica si Pedagogica – Bucuresti,1985
2.Asezare la rascruce de drumuri – M:O.Madaian, Editura Enesis, Baia Mare, 2004
3.Botanica – Ravarut.M, ED. Did.si Ped. 1967

Padurile ocupa o treime din suprafata tarii. Ele se etajeaza dupa altitudine si relief, urcand de la campie, pana pe versantii muntilor (1600 - 1800 m).
Dupa componenta vegetala dominanta, padurile se clasifica in paduri de foioase (stejar si fag) si paduri de conifere (brad, molid, pin). In fiecare tip de padure traiesc vietuitoare caracteristice, intre care exista numeroase relatii.
Fara actiunea de secole a omului aproape intreaga Europa Centrala ar fi acum acoperita de paduri. In urma cu 2000 de ani, cea mai mare parte a Europei era acoperita de paduri, majoritatea fiind cu timpul defrisate pentru cherestea sau agricultura. In acelasi mod majoritatea padurilor din SUA, desi dese si viguroase in anii 1500,la sosirea europenilor au disparut. br> Astazi a venit randul padurilor tropicale sa fie exploatate si distruse. Acestea sunt situate mai ales in tarile sarace care se vad obligate a-si vinde cheresteaua pentru a obtine valuta si a–si plati imprumuturile.

• Functiile materiale ale padurii
  • Substantele organice sintetizate se depun in diferitele organe ale plantelor: trunchiurile arborilor, radacini, frunze, fructe, seminte.
    Cea mai mare cantitate de substante se depune in lemnul arborilor.
    In substantele organice este stocata o mare cantitate de energie iar prin arderea lemnului se elibereaza aceasta energie calorica, lemnul fiind deci combustibil.
    Lemnul mai este folosit si ca materie prima in diferite industrii. Materialul lemnos este impartit in doua mari grupe: lemn de esenta tare (fag, artar, plop, abanos, mahon, tec ) si lemn de esenta moale ( brad,molid ). Arborii cu esenta tare cresc foarte încet.În industria lemnului aproape ca nu exista deseuri ,deoarece aproape orice parte a busteanului este utilizata pentru ceva. Prin prinderea sipcilor de calitate mai buna se obtin placi de mobila.Deseurile de lemn sunt macinate în bucati mici si cu ajutorul unor substante de lipit se preseaza obtinându-se o placa din aschii de lemn numita PAL.În fabricarea hârtiei celuloza din lemn este principala materie prima si se obtine din mai multe feluri de lemn de esenta tare sau moale: molid, brad, eucalipt, plop,castan.
    Padurea ofera anual zeci de mii de tone de fructe: zmeura,fragi, mure, macese, folosite in industria alimentara la fabricarea gemurilor, compoturilor si siropurilor, dar si ghinda, jirul folosite in hrana animalelor.
    Florile unor arbori sunt bogate in nectar - tei, salcam, ele fiind sursa pentru mierea cunoscuta de mii de ani ani ca fiind un medicament natural. Acestea sunt plante melifere.
    Multe plante din padurile globului au fost de a lungul veacurilor singurele leacuri care au alinat suferinta oamenilor. In grupa plantelor medicinale care cresc in paduri amintim: mugurii de brad pentru bronsitt, florile de tei, linistitore pentru sistemul nervos, florile de paducel sunt folosite in bolile de inima, rostopasca are un suc care trateaza negii, etc.
    In luminisurile padurilor cresc plante furajere care sunt consumare de animale salbatice dar si domestice.
    Padurea reprezinta si un important fond cinegetic, unele animale fiind vanate pentru carne, blana,coarne.
    
    
    
• Functiile nemateriale ale padurii
  • Padurea elimina de 50 de ori mai mult oxigen decat o suprafata similara, cultivata cu grau. Padurea este principala sursa de oxigen a atmosferei, ea contribuind la mentinerea compozitiei constante a aerului. Padurile produc circa doua treimi din cantitatea de oxigen consumata de lumea vie. Un singur stejar, in decursul vietii sale, furnizeaza o cantitate de oxigen necesara unui om timp de 20 de ani. Un hectar de padure absoarbe 3,7 tone de dioxid de carbon din atmosfera si reda atmosferei 2 milioane tone de oxigen.
    Molidul produce zilnic 4 kg de substante volatile care au rol de distrugere a microbilor numite fitoncide . Ienuparul produce 30 de kg de fitoncide.
    Padurea contribuie la infiltrarea lenta a apei in sol, la reglarea cantitatii de apa ce curge in panta, la fixarea solului. In acest fel existenta padurii impiedica eroziunea solului, inundatiile si alunecarile de teren, care pun in pericol asezarile omenesti. Padurea are rol hidrologic si de protectie a solului. Intr-un hectar de padure de fag, radacinile insumeaza o lungime de 2000 - 3000 km. Un hectar de sol de padure contine 600 de milioane de insecte, 800 mii de rame si zeci de miliarde de bacterii, ciuperci, protozoare.
    Programul Natiunilor Unite pentru Protectia Mediului estimeaza ca aproximativ 200 milioane de hectare (cam un sfert din solul Terrei) au fost degradate de eroziune.
    Frunzisul bogat si umbros al padurii reduce temperaturile ridicate din timpul verii si mentine umiditatea datorita transpiratiei. Arborii reduc viteza vantului, depolueaza aerul, reduc zgomotele, astfel padurea are functie climatica si sanitara.
    Padurea are si o functie recreativa si estetica.
    
    
    

• Oricat ar fi de maret crangul tot are nevoie de o privighetoare care sa-i dea stralucire!
• Un nebun face dintr-un stejar intreg o lingura de lemn. Un intelept ii seamana ghinda si face o padure!
• Parul face singur perele, doar omul timp le asteaptt cu gura cascata!
• Nu astepta roade de la pomul pe care nu l-ai sadit!
• Daca vrei sa fi om sadeste un pom!
• Coada toporului tot din lemnul padurii se face!
• Nu plange codrul cand rupi o ramurea, dar suspina copacul!
• Cu cat sunt mai adanci radacinile copacului, cu atat mai jalnice par vijeliile ce izbesc in el!
• Pomul creste intr-o suta de ani nebunul il doboara cu securea intr-un ceas!
• La umbra copacilor uriasi multi lenesi se odihnesc!
• La bine si la rau padurea este cerul pe care-l atingi cu mana!
• Copacii nu-si dau sfaturi unii altora ci se apara de viscole impreuna!

Bibliografie
1.Mohan.G, Biologie cls. a-VIII-a
2.Arborele lumii – Revista de cultura pentru intreaga familie