Campania arheologica a anului 2000 a finalizat cercetarea nivelelor timpurii sesizate in sectiunile din anul 1999. In zona unde in anul precedent a fost identificat un cuptor de ars ceramica au fost deschise 4 suprafete pentru cercetarea sistematica a acestui complex. Cuptorul, prin pozitia sa stratigrafica, apartine orizontului postroman de locuire a acestei zone centrale a orasului.
Sondajele arheologice au fost realizate in zona de S la cca. 80 - 100 m de latura dextra a castrului mare de pe Pomet. In urma acestor sondaje concluzia prezentată in raportul din Cronica cercetarilor arheologice campania 1999, p. 50 sq a fost urmatoarea: "Prin toate aceste sectiuni de control - atat cele executate in zona de S, precum si cele din zona de NE a orasului a fost sesizată aceeasi orientare a tuturor cladirilor orasului. Rezulta ca acesta s-a dezvoltat dupa un plan bine stabilit, cladirile si trama stradala avand aceeasi orientare pe intreaga zona in care s-a edificat orasul, s-a lucrat dupa un plan rectangular regulat."
Pentru epoca romana au fost identificate doua nivele principale de construcție a fazei de piatră. Prin adancirea sectiunilor au fost sesizate si urmele perioadei initiale de construire pe aceasta terasa - faza de lemn. In plan aceste urme ale fazei de lemn au fost bine observate in sectiunea S. II, unde la -1,6 / -1,8 m adancime au fost surprinse urmele unor compartimentari (pereti) lucrati din lemn si captusiti cu mortar.
Aceste compartimentari aveau aceeasi orientare pe care o aveau si peretii celor doua faze de constructie in piatra. In sectiunile IV si V, trasate la 60 m NE de sectiunea a II-a, S. IV perpendiculara pe S. II, iar S. V perpendiculara pe S. IV, (S.IV m. 6 - 10, iar S. V pe toata lungimea ei -8 m) a fost surprins la cca. -2,1 m adancime un sant in forma de V cu ic rectangular.
La conturare avea o latime de 4,1 m. De la - 2,1 m adancime santul coboara inca - 2,2 m, avand icul la - 4,3 m adancime de la nivelul actual de calcare. Avand aceasta forma tipica pentru un sant de aparare, prin traseul lui aproximativ E - V, acest sant surprins pe o lungime de 10 m, ar putea reprezenta un element defensiv al unei fortificatii initiale lucrate din pamant ce a fost amenajatt la inceputul sec. II p. Chr. Acest platou cu o suprafata de cca. 130 x 90 m este singurul loc neted din aceasta zona foarte accidentata. Cercetari viitoare care vor fi efectuate pe marginea acestei suprafete vor aduce cu siguranta confirmarea existentei unei fortificatii din faza de lemn (militară ? sau civilă ? - pomerium-ul vicus-ului initial).
Putem corobora aceasta descoperire (santul care practic taie in doua zona centrala a orasului) cu descoperirea la cca. 85 m S, in S. I unde in caroul 9 - 14 se observa in profil un alt probabil sant ce are adancimea de cca. -2,7 / -2,9 m si care are un traseu paralel cu cel din S. IV și S. V. În acest șanț din S. I au fost implantate în prima frază de piatră canalul colector pluvial (dejecții ?) al orașului, iar în faza a II-a de piatră un zid cu grosimea de 1,2 m în fundație și 0,9 în elevatie, care distruge cele doua faze anterioare. Acest zid masiv impreuna cu un altul paralel aflat la cca. 5,5 m si care are aceleasi dimensiuni inconjoara practic intreaga zona centrala a orasului, in fapt o terasa de cca. 185 x 110 m (constatare realizata in urma mssurstorilor geomagnetice din anii precedenti).
O secțiune de control la 3 m V paralelă cu S. I în zona caroului 8 - 16, ar putea aduce argumentul că avem și pe această latură un șanț care aparținea unui sistem defensiv de la începutul sec. II p. Chr.
In sectiunea I m. 0 - 9 au aparut clar in profil si in planurile orizontale urmele fazei de lemn cu niste straturi succesive de pamant bttut, ce par a apartine unui agger. In zona m. 9 - 14 au fost surprinse canalul pluvial colector al orasului si zidul exterior al zonei centrale prezentat mai sus. Canalul colector are un traseu aproximativ E - V, fiind implantat in buza santului initial. Este construit din zidarie masiva de piatra de cariera si mortar, are grosimea de totalt de cca. 1,8 m, latimea utila a canalului este de 0,4 m, fundul situat la -2,4 m adancime avand o inclinatie spre V pe panta. Fundul canalului era realizat din tigle cu dimensiunile de 37 x 57 cm, asezate pe lungime intr-un pat de zidarie foarte buna. Inăltimea utila (interioara) a acestui canal era de cca. 1,1 - 1,2 m, avand bolta realizata din zidarie.
Sectiunea I a fost prelungita cu alti 21m spre N, dinspre buza terasei spre platou. Intre m. 14 - 31 a fost identificata o constructie romana de mari dimensiuni (baie publică ?!) cu trei compartimentări (camere) care prezintă o instalatie de tip hypocaustum, relativ bine pastrata. Intrarea dinspre V in constructie a fost blocata la un moment dat. In zidul vestic au fost realizate nise semicirculare bine tencuite cu diametrul de cca. 0,8 m si partial rezidite. Stratigrafic in aceasta portiune si pana la -0,7 / -0,8 m adancime se observa urmele unei locuiri tarzii postromane, locuire care niveleaza daramatura vechii cladiri romane (pana la podeaua de jos a instalatiei de incalzire daramatura are grosimea de 0,8 - 1m). Au aparut cateva resturi de "ziduri lucrate cu pamant", un fel de noi compartimentari ale vechilor camere (locuirea postromană).
Pe latura nordica si sudica a sectiunii III, la m. 0 - 3 au fost decopertate suprafete de 4,5 x 3,5 m (casetele 1 si 2), respectiv 5 x 5 m (casetele 3 si 4). si in aceste suprafete au fost surprinse mai multe faze de locuire si amenajare. Au fost sesizate compartimentari din faza de lemn; zidurile unei cladiri din prima faza de constructie in piatră, constructie distrusa de amenajarea celei de-a doua faze de piatra si au fost descoperite doua cuptoare de ars ceramică de tip roman. Prin constructia lor cuptoarele strapung pardoseala ultimei faze de locuire. Pozitia stratigrafica asigura datarea cuptoarelor intr-o epoca postromană, cand cladirea a fost abandonata.
Cercetarile au avut loc la cca. 80 m de forum, curia si macellum, cladiri oficiale foarte importante, din zona centrala a orasului, zona unde in mod normal nu se amenajeaza cuptoare pentru ars ceramică. Masuratorile geomagnetice au detectat in apropierea acestora existența altor 10 - 12 cuptoare amenajate peste ruinele vechii locuiri romane clasice.
Obiectivele cercetarii viitoare. Vor fi efectuate patru sondaje de verificare pe marginea terasei in vederea identificarii santului de aparare din faza de pamant si pe laturile de V, E si S, urmarindu-se stabilirea tipului de fortificație caruia ii apartine. Va fi decopertata in continuare prin casete, suprafata situata la E de casetele 2 si 5 / 2000. Se va urmari cercetarea in special a nivelelor tarzii de locuire sesizate in aceasta zona si identificarea altor cuptoare pentru produs ceramică (romana), cuptoare sigur datate in perioada postaureliana si a caror prezenta in aceasta suprafata a fost semnalata prin masuratorile geomagnetice realizate aici in anii precedenti.
Al. V. Matei, Dan Crisan Bacuet, in: Cronica Cercetarilor Arheologice din Romania. Campania 1999, A XXXIV-a sesiune nationala, Deva, mai 2000
|