bancuri, glume, imagini, video, fun, bancuri online, bancuri tari, imagini haioase, videoclipuri haioase, distractie online Pe HaiSaRadem.ro vei gasi bancuri, glume, imagini, video, fun, bancuri online, bancuri tari, imagini haioase, videoclipuri haioase, distractie online. Nu ne crede pe cuvant, intra pe HaiSaRadem.ro ca sa te convingi.
Trecut
Istorie - Trecut

Prezentarea zonei VERZI a castrului, impletit cu istoria locurilor




Prezentarea zonei Moigrad

Prezent
Istorie - Prezent



MOIGRAD

Comuna Marsid, judetul Salaj (Porolissum)
Zona Castrului roman de la Moigrad (la 10 km de Zalau)







Pe o suprafata de 250 de hectare, in hotarul satelor Jac, Brebi, Moigrad, Viile Jacului, Ortelec - oras Zalau se afla o intinsa rezervatie arheologica cunoscuta sub denumirea de Porolissum. Acest urias complex arheologic cuprinde in perimetrul sau locuirile preistorice (neolitic, epoca bronzului) de pe Magura Moigradului; locuirea dacică preromană de pe dealurile Citera, Fantana Strajerilor, Sarata si foarte cunoscuta locuire dacica (zona sacra si locuirea civila) de pe Magura Moigradului; sistemele defensive romane formate din valuri si santuri de aparare; zidurile romane de aparare din zona "La Stramtura" (cca. 5 km); fortificatii mici de tip burgus; doua castre identificate pe dealurile Citera si Pomet; sistemul de aductiune a apei, apeductul pe piloni identificat in zona "Dealul Comorii"; amfiteatrul orasului amplasat la cca. 150 m S de coltul vestic al castrului mare; necropolele orasului de pe dealul Ursoies. Asezare civila romana si cea militara cunoscuta sub denumirea de Porolissum se intinde pe terasele din jurul celor doua castre romane in zona Pomet, Citera, Terasa Străjerilor si Terasa Sanctuarelor. Zona centrala a locuirii civile a fost identificata ca fiind terasa larga aflata la E de latura dextra a castrului mare de pe Pomet. Terasa inconjoara practic la S si la E castrul roman in coltul ei vestic fiind amplasat amfiteatrul. In zona centrala a orasului roman Porolissum au fost realizate 5 sectiuni (sondaje) de verificare in anul 1999.

Campania arheologica a anului 2000 a finalizat cercetarea nivelelor timpurii sesizate in sectiunile din anul 1999. In zona unde in anul precedent a fost identificat un cuptor de ars ceramica au fost deschise 4 suprafete pentru cercetarea sistematica a acestui complex. Cuptorul, prin pozitia sa stratigrafica, apartine orizontului postroman de locuire a acestei zone centrale a orasului. Sondajele arheologice au fost realizate in zona de S la cca. 80 - 100 m de latura dextra a castrului mare de pe Pomet. In urma acestor sondaje concluzia prezentată in raportul din Cronica cercetarilor arheologice campania 1999, p. 50 sq a fost urmatoarea: "Prin toate aceste sectiuni de control - atat cele executate in zona de S, precum si cele din zona de NE a orasului a fost sesizată aceeasi orientare a tuturor cladirilor orasului. Rezulta ca acesta s-a dezvoltat dupa un plan bine stabilit, cladirile si trama stradala avand aceeasi orientare pe intreaga zona in care s-a edificat orasul, s-a lucrat dupa un plan rectangular regulat."



Pentru epoca romana au fost identificate doua nivele principale de construcție a fazei de piatră. Prin adancirea sectiunilor au fost sesizate si urmele perioadei initiale de construire pe aceasta terasa - faza de lemn. In plan aceste urme ale fazei de lemn au fost bine observate in sectiunea S. II, unde la -1,6 / -1,8 m adancime au fost surprinse urmele unor compartimentari (pereti) lucrati din lemn si captusiti cu mortar. Aceste compartimentari aveau aceeasi orientare pe care o aveau si peretii celor doua faze de constructie in piatra. In sectiunile IV si V, trasate la 60 m NE de sectiunea a II-a, S. IV perpendiculara pe S. II, iar S. V perpendiculara pe S. IV, (S.IV m. 6 - 10, iar S. V pe toata lungimea ei -8 m) a fost surprins la cca. -2,1 m adancime un sant in forma de V cu ic rectangular. La conturare avea o latime de 4,1 m. De la - 2,1 m adancime santul coboara inca - 2,2 m, avand icul la - 4,3 m adancime de la nivelul actual de calcare. Avand aceasta forma tipica pentru un sant de aparare, prin traseul lui aproximativ E - V, acest sant surprins pe o lungime de 10 m, ar putea reprezenta un element defensiv al unei fortificatii initiale lucrate din pamant ce a fost amenajatt la inceputul sec. II p. Chr. Acest platou cu o suprafata de cca. 130 x 90 m este singurul loc neted din aceasta zona foarte accidentata. Cercetari viitoare care vor fi efectuate pe marginea acestei suprafete vor aduce cu siguranta confirmarea existentei unei fortificatii din faza de lemn (militară ? sau civilă ? - pomerium-ul vicus-ului initial). Putem corobora aceasta descoperire (santul care practic taie in doua zona centrala a orasului) cu descoperirea la cca. 85 m S, in S. I unde in caroul 9 - 14 se observa in profil un alt probabil sant ce are adancimea de cca. -2,7 / -2,9 m si care are un traseu paralel cu cel din S. IV și S. V. În acest șanț din S. I au fost implantate în prima frază de piatră canalul colector pluvial (dejecții ?) al orașului, iar în faza a II-a de piatră un zid cu grosimea de 1,2 m în fundație și 0,9 în elevatie, care distruge cele doua faze anterioare. Acest zid masiv impreuna cu un altul paralel aflat la cca. 5,5 m si care are aceleasi dimensiuni inconjoara practic intreaga zona centrala a orasului, in fapt o terasa de cca. 185 x 110 m (constatare realizata in urma mssurstorilor geomagnetice din anii precedenti). O secțiune de control la 3 m V paralelă cu S. I în zona caroului 8 - 16, ar putea aduce argumentul că avem și pe această latură un șanț care aparținea unui sistem defensiv de la începutul sec. II p. Chr.



In sectiunea I m. 0 - 9 au aparut clar in profil si in planurile orizontale urmele fazei de lemn cu niste straturi succesive de pamant bttut, ce par a apartine unui agger. In zona m. 9 - 14 au fost surprinse canalul pluvial colector al orasului si zidul exterior al zonei centrale prezentat mai sus. Canalul colector are un traseu aproximativ E - V, fiind implantat in buza santului initial. Este construit din zidarie masiva de piatra de cariera si mortar, are grosimea de totalt de cca. 1,8 m, latimea utila a canalului este de 0,4 m, fundul situat la -2,4 m adancime avand o inclinatie spre V pe panta. Fundul canalului era realizat din tigle cu dimensiunile de 37 x 57 cm, asezate pe lungime intr-un pat de zidarie foarte buna. Inăltimea utila (interioara) a acestui canal era de cca. 1,1 - 1,2 m, avand bolta realizata din zidarie. Sectiunea I a fost prelungita cu alti 21m spre N, dinspre buza terasei spre platou. Intre m. 14 - 31 a fost identificata o constructie romana de mari dimensiuni (baie publică ?!) cu trei compartimentări (camere) care prezintă o instalatie de tip hypocaustum, relativ bine pastrata. Intrarea dinspre V in constructie a fost blocata la un moment dat. In zidul vestic au fost realizate nise semicirculare bine tencuite cu diametrul de cca. 0,8 m si partial rezidite. Stratigrafic in aceasta portiune si pana la -0,7 / -0,8 m adancime se observa urmele unei locuiri tarzii postromane, locuire care niveleaza daramatura vechii cladiri romane (pana la podeaua de jos a instalatiei de incalzire daramatura are grosimea de 0,8 - 1m). Au aparut cateva resturi de "ziduri lucrate cu pamant", un fel de noi compartimentari ale vechilor camere (locuirea postromană). Pe latura nordica si sudica a sectiunii III, la m. 0 - 3 au fost decopertate suprafete de 4,5 x 3,5 m (casetele 1 si 2), respectiv 5 x 5 m (casetele 3 si 4). si in aceste suprafete au fost surprinse mai multe faze de locuire si amenajare. Au fost sesizate compartimentari din faza de lemn; zidurile unei cladiri din prima faza de constructie in piatră, constructie distrusa de amenajarea celei de-a doua faze de piatra si au fost descoperite doua cuptoare de ars ceramică de tip roman. Prin constructia lor cuptoarele strapung pardoseala ultimei faze de locuire. Pozitia stratigrafica asigura datarea cuptoarelor intr-o epoca postromană, cand cladirea a fost abandonata.



Cercetarile au avut loc la cca. 80 m de forum, curia si macellum, cladiri oficiale foarte importante, din zona centrala a orasului, zona unde in mod normal nu se amenajeaza cuptoare pentru ars ceramică. Masuratorile geomagnetice au detectat in apropierea acestora existența altor 10 - 12 cuptoare amenajate peste ruinele vechii locuiri romane clasice. Obiectivele cercetarii viitoare. Vor fi efectuate patru sondaje de verificare pe marginea terasei in vederea identificarii santului de aparare din faza de pamant si pe laturile de V, E si S, urmarindu-se stabilirea tipului de fortificație caruia ii apartine. Va fi decopertata in continuare prin casete, suprafata situata la E de casetele 2 si 5 / 2000. Se va urmari cercetarea in special a nivelelor tarzii de locuire sesizate in aceasta zona si identificarea altor cuptoare pentru produs ceramică (romana), cuptoare sigur datate in perioada postaureliana si a caror prezenta in aceasta suprafata a fost semnalata prin masuratorile geomagnetice realizate aici in anii precedenti.



Al. V. Matei, Dan Crisan Bacuet, in: Cronica Cercetarilor Arheologice din Romania. Campania 1999, A XXXIV-a sesiune nationala, Deva, mai 2000


Inapoi
Inapoi

Drumul roman





Poarta Praetoria





Amfiteatrul







Inapoi
Inapoi



Zona superba de unde romanii vedeau toata Tara Daciei Centrale (Transilvania de azi)



Dealuri din Salaj









Sarbatoare in cetate






Zeita Nemesis


Scurta prezentare


Nemesis (numita si Rhamnusia) era, in mitologia greaca, zeita razbunarii, pedepsind crimele, conservand si supraveghind ordinea si echilibrul in univers sub raportul moral, prin cantarirea riguroasa fericirii si nenorocirii umane. La Homer, numele are sens de justitie divina. Inseamna "a imparti (echitabil)", sensul fiind legat de distribuirea egala a sansei si nesansei, deoarece dereglarea proportiei intre noroc si ghinion nu ramanea nepedepsita. Ca supraveghetoare a echilibrului dintre bine si rau si zeita vindicativa, Nemesis vegheaza destinul particular al fiintelor si al lucrurilor, adica mentinerea locului destinat fiecaruia si pastrarea masurii în toate; iar pe de alta parte, pedepseste orgoliul sau increderile omului de a-si depasi conditia cosmica, implicit intreprinderile omenesti de modificare a ordinii naturale. De asemenea, Nemesis vegheaza aplicarea principiului delfic - deviza inscrisa pe frontonul sanctuarului din cetatea Delphoi.



Nemesis, pictura realizata de Alfred Rethel (1837) Nemesis este infatisata ca o femeie serioasa, cu un bici, o sabie, o pereche de haturi sau o balanta in mana stanga. In perioada elenistica este portretizata cu un volan. Este numita si Rhamnusia, de la un templu si o statuie a sa din Rhamnus, un sat din partea nordica a Africii. Epitetul Adrasteia ("cea de care nimeni nu poate scapa") i-a fost atribuit ulterior.







TEMPLUL ZEITEI




Spre pagina activitati a scolii


Copyright © 2007 Prof. Marin Georgeta Virginia. Toate drepturile rezervate.