Sub actiunea factorilor caracteristici unor anumite medii de viata, functiile si structura unor plante se adapteaza in mod cu totul original, constituind, astfel, mecanisme de supravietuire ale plantelor. Unele plante arborescente, s-au adaptat la mediul secetos, ajungand la forme neobisnuite prin acumularea rezervelor nutritive si a apei in tulpina principala.
Printre acestea, sunt si arborii giganti platourile Sierrei Nevada din SUA, situate cam la 2000 de metri altitudine, Sequoia gigantea, o specie de conifera inalta de pana la 135 m, cu circumferinta bazei tulpinii de pana la 40 m. Unui asemenea trunchi ii este necesar un sistem de ancorare foarte puternic si sigur. Radacinile sale, ca niste serpi boa, groase de 2-3 metri, si lungi de 50-60 de metri il fixeaza cat se poate de bine de stanci.

Aceste conifere sunt supranumite si arbori-mamut, deoarece ramurile lor incovoiate amintesc de coltii mamutului, stramosul elefantului de azi. Astfel de "colti" au la baza coloanei dimensiunile unui brad de 100-120 de ani, adica 25-35 de metri lungime si doi metri grosime. Varsta acestor copaci, calculata dupa numarul de inele cuprins in trunchi, depaseste in multe cazuri si 2000 de ani.

O alta specie, care s-a adaptat tinuturilor aride, facand cu brio fata conditiilor desertice, este Cactusul. In natura exista peste 3000 specii de cactusi. Patria acestor "arici verzi" din lumea vegetala este continentul american. Ea se intinde de la Canada pina la Patagonia, cuprinzind si unele insule din Oceanul Pacific si Oceanul Atlantic. Cactusii sunt raspinditi in zonele de desert, de semidesert, in zonele de stepa si in padurile tropicale, atit pe litoral, fiind mereu stropiti de apa sarata a oceanului, cit si in raioanele muntoase, ridicindu-se uneori pina la 5000 m deasupra nivelului marii. Cactusii au aparut pe pamint cu mai bine de 55 milioane de ani in urma. Stramosii acestor plante originale au trait in conditiile favorabile ale tropicelor si subtropicelor si aveau tulpini si frunze obisnuite, ca si alte plante. Pe masura schimbarii conditiilor climaterice, care deveneau tot mai aride, se schimbau si cactusii, adaptindu-se la conditiile extreme de existenta. Frunzele lor s-au transformat in spini, ghimpi, tepi si perisori, care ne surprind prin diversitatea de forme, culori si dimensiuni. Tulpinile cactusilor s-au ingrosat treptat, devenind carnoase si fiind, de cele mai dese ori , acoperite cu o pojghita de ceara. Datorita acestor particularitati (care sunt o adaptare la conditiile de seceta), aceste plante folosesc intr-un mod foarte economic apa pe care o acumuleaza cu mare greutate. Si totusi, in padurile tropicale mai intilnim si azi cactusi inzestrati cu frunze adevarate, cum sunt de exemplu, speciile stravechiului gen pereschia. Cactusii pot avea forma de arbori, de arbusti, de semiarbusti, sau de plante erbacee. Exista cactusi pitici, cu inaltimea de numai 1-2 cm si cactusi cu inaltimea de pina la 10-12 m (cereusul daiami din Argentina, care atinge circa 25 m inaltime si e un adevarat gigant in lumea actusilor); cactusii cu tulpina in forma de coloana, de candelabru si cactusi - "butoaie", unii dintre acestia avand capacitatea de a acumula pina la 2500-3000 l de apa.

Pentru a nu resimti lipsa apei si a nutrientilor necesari vietii, unele plante s-au adaptat la conditiile de viata acvatica, traind in apa sau la suprafata acesteia.
O astfel de planta este Nufarul, “Nuphar lutea”. Aceasta planta, s-a adaptat mediului de viata acvatic, avand, de regula, o frunza palmata, de circa 150-200 cm. pe care apare o inflorescenta deosebita, o tulpina lunga si o radacina bine fixata in solul apelor statatore sau foarte lin curgatoare cu adancimi relative mici.

Anumite plante, inzestrate de natura cu aspect sau alte calitati deosebite, fac ca acestea sa fie dorite atat de oameni cat si de animale. Este Floarea de colt, “Leontopodium Alpinum”. Numele sau (leopoldinum alpinum) provine din greceste: leon = leu si podion = laba. Datorita acestui fapt, pentru a putea supravietui, unele specii de plante s-au adaptat conditiilor de viata din zone foarte putin populate, micsorandu-si arealul de viata in zone aflate la limita posibilitatilor de supravietuire ale plantelor. In Tibet ea creste inalta si deasa, dar in Carpati este scunda, rareori depasind 20 cm. Din solul stancos se inala tulpina cu frunze inguste purtand inspre varf steluta, inflorescenta. Aceasta este formata din pana la 10 inflorescente cu numeroase si minuscule flori, incadrate de 5 - 15 bactee albe, dipuse radiar, ce dau intregului ansamblu infatisarea unei flori. Toate partile aeriene ale plantei sunt acoperite de o pasla de peri, mai mult sau mai putin deasa. Infloreste in iulie-august. Este o planta perena, endemica, cu o tulpina dreapta, inalta de pana la 80 cm, fara ramificatii. Planta este o adevarata minune a naturii. Are in pamant un rizom cilindric, acoperit cu resturi de frunze negre-brune. La suprafata pamantului formeaza o rozeta de frunze, din mijlocul carora se ridica o tulpina scurta de 5 - 20 cm, uneori de 30 cm, ce poarta o inflorescenta numita Calatidiu, de forma unui disc, in care sunt grupate, in mod normal, florile. Inflorescenta este imbracata la varf cu frunze paroase, unele mai mari, altele mai mici, luand forma de stea. Intreaga planta este acoperita cu peri catifelati, argintii, conferindu-i o nota aparte de gingasie si frumusete. Infloreste in iulie - august. Creste in zona alpina si rar sau foarte rar in regiunile subalpine, in putinul pamant fixat pe abrupturile bine insorite.

Alte plante, pentru a putea supravietui, si-au adaptat mecanisme simbiotice de viata, convietuind permanent in parteneriat cu alte plante . Astfel de organisme, sunt, de exemplu, Lichenii, care sunt un grup aparte de organisme, rezultate în urma conviețuirii permanente dintre o ciupercă și o algă verde sau o algă albastră. Corpul vegetativ rezultat (talul) este total diferit morfologic, structural și fiziologic față de cei doi parteneri care participă la simbioză. Lichenii nu au radacini. Ei absorb mineralele din apa de ploaie care curge peste ei. Absorb de asemenea toti poluantii care se gasesc in apa de ploaie. Asta ii face indicatori extrem de utili de exemplu pentru aprecierea nivelului de diopxid de sulf acumulat.
Din punct de vedere morfologic putem deosebi mai multe tipuri de licheni, astfel: Lichenii gelatinosi, cu un tal gelatinos cu aspect subțire, membranos, gros, gelatinos în stare umedă și foarte fiabil la uscăciune; Licheni crustosi, cu tal sub formă de crustă ce aderă puternic de suprafața substratului sau este încrustat în acesta (suprafața stâncilor, trunchiul arborilor). În numeroase cazuri constituie singuri vegetația stâncilor golașe;

Pentru a putea supravietui, unele specii de plante, au ales un mod de viata parazitar sau semiparazitar. O astfel de planta este Vâscul - (Viscum album) Ramurile arborilor, avand aspectul unor tufe ramuroase, drepte sau aplecate in jos. Planta extrage substantele nutritive, minerale si apa prin radacinile care patrund in scoarta copacului-gazda, de preferinta plopii, salcia, mesteacanul, perii, merii, scorusii, paducelul, prunul, ciresul, salcamul, artarul, castanul, teiul, in general toate foioasele, coniferele si foarte rar frasinul, carpenul si arinul. Tulpina este scurta, cilindrica si groasa, ramificata din 2 in 2, ingrosata la nodri, de unde se rupe foarte usor, de culoare galben-verzuie, uneori galben-cenusie. Frunzele sunt opuse cu marginile intregi, lipsite de petioli, de culoare verzuie-galbena, groase si pieloase la pipait, lunguiet-ovale, mai late la varf decat la baza, cu varful rotunjit, fara peri, avand pe partea inferioara 4-5 nervuri vizibile. Lungimea frunzelor este de 2-4 cm, uneori mai mare sau mai mica. Ele nu cad toamna si raman verzi in timpul iernii. Florile sunt mici, lipsite de codita, asezate cate 2-3 la subsuara ramurilor. Vascul are doua feluri de flori, barbatesti si femeiesti, dispuse fiecare pe tufe separate. Fructele sunt de forma rotunda, la inceput de culoare verde, apoi alba, asezate cate 2-3 la un loc, prezentand 2 seminte acoperite cu o substanta cleioasa. Coacerea lor se termina in luna decembrie. O planta traieste cca 70 ani. Infloreste in lunile martie-aprilie.

Anumite specii de plante, care au un areal de viata comun cu al altor specii de plante, mult mai inalte si cu o desvoltare mai ampla, se folosesc de calitatile acestora pentru a-si putea asigura lumina necesara fotosintezei.
astfel de planta este Liana, “Periploca greaca” care traieste in zonele puternic impadurite ale padurilor tropicale si subtropicale, dar nu numai, si care se foloseste de arborii din jur pentru a accede catre lumina soarelui. Liana, este o planta cu tulpina multifilara, impletita, cataratoare, dispunand de carcei si perisori cu care se agata de tulpinile si ramurile copacilor din vecinatate.

Dovleacul este un fruct care poate atinge dimensiuni gigantice, nebanuite…unele specii putand produce dovleci de pana la 400 de kilograme!

Lantul muntos cel mai lung Carpati – 1300 km.

Fluturii gusta cu ajutorul picioarelor.

Ochiul strutului este mai mare decat creierul sau.

Steaua de mare nu are creier.

In pustiurile din Peru creste un cactus care poate sa mearga. In loc de radacini el are niste excrescente acoperite cu tepi ascutiti. Cand bate un vant puternic, cactusul se deplaseaza pe distante mari, luandu-si umezeala si hrana nu din sol ci din aer.

Pe tarmurile Marii Mediterane creste un arbore – busola – pinul de Alepo. Are inaltimea de 10-15m.

Trunchiul pinului este intotdeauna inclinat spre sud. Dupa acest semn poti determina punctele cardinale.

Pe insula Madagascar se inalta copacul de paine, care e supranumit mama-padurii. Copacul atinge o inaltime de 20 de m., avand o circumferinta de peste 5m..

Un botanist suedez a realizat un ceas cu totul original. Bazandu-se pe faptul ca unele specii de flori se trezesc si adorm la ora exacta, el a plantat flori intr-o ordine anumita.
In acest fel, el a creat un ceas adevarat, florile caruia se trezesc pe rand, indicandu-i ora respectiva.

Fructele culese in orele de dimineata sau de seara sant mult mai gustoase decat cele culese la amiaza.

In padurile tropicale, unde nu se schimba anotimpurile, copacii nu au inele anuale.

Stejarul si frasinul fac parte dintr-o veche traditie de prezicere a vremii. Daca stejarul infrunzeste inainte de frasin, v-a fi un an bogat, in cazul in care primul apare frunzisul frasinului, vara va fi rece si toamna nu va fi rodnica. Conform folclorului rural, verile britanice fiind de obicei umede, frasinul este primul care infunzeste.

Baobabul poate trai pana la 5000 de ani? Urmeaza maslinul-2000, stejarul-1600, teiul-1150, cedrul-800, parul-400, chiparosul 350, ulmul 335.

Trunchiul pinului este intotdeauna inclinat spre sud. Dupa acest semn poti determina punctele cardinale.

Specia de copaci cei mai inalti este eucaliptul, numit si copacul fara umbra, care transpira foarte mult. Are 150 de metri inaltime si, dupa bambus, creste cel mai rapid. Din trunchiul sau drept si rezistent se fac catarge pentru vapoare.

Cele mai mici si mai usoare seminte din lume sunt cele de orhidee. Astfel, 1000 de seminte ale acestei frumoase plante cântaresc mai putin de 1 mg.

Arborele-butoi si-a primit denumirea datorita infatisarii sale. in trunchiul sau, care are aceasta forma curioasa, inmagazineaza apa pentru zilele secetoase. Acest lucru este necesar, deoarece acest arbore se intâlneste in regiunile desertice.

Tulpina nufarului alb de balta poate atinge 4-5 metri. Floarea se ofileste imediat ce este rupta, chiar daca este pusa in apa.

Curiozitati din lumea animalelor

Specia cea mai numeroasa este cea a soarecilor, acestea reprezentand mai mult de un sfert din numarul total al mamiferelor.

Melcul este binecunoscut pentru deplasarea sa foarte lenta. Intr-o singura zi melcul se deplaseaza maximum 10 metrii…si asta doar daca are la dispozitie o suprafata neteda !

Dintre toate animalele lenese, doar ursuletul koala nu are rival…caci acest mamifer mic doarme cam 22 de ore pe zi !

Animalul cel mai masiv de pe Pamant este balena albastra . Ea poate cantari peste 200 de tone, iar inima acestui animal poate atinge o greutate de 800 de kilograme.

Cand vine vorba de salturi la inaltime , campionul de necontestat e declarat fara doar si poate …puricele. Desi are o ianltime de doar 1.5 milimetri, el poate sari peste 20 de centimetri, de 130 de ori mai mult decat propria-i inaltime.

Cel mai rapid animal pe uscat este cu siguranta ghepardul, care poate atinge o viteza de 110 km la ora.

Cele mai rapide animale de pe planeta sunt pasarile. Campionul incontestabil este soimul calator , care poate atinge o viteza de 180-200 de km pe ora.

Pasarea care poate zbura la cea mai mare inaltime este condorul , el putand atinge peste 11.000 de metri ; lebada salbatica poate zbura la o inaltime de 8000 de metri.

Insectele reprezinta peste jumatate din numarul total de specii, in timp de mamiferele reprezinta doar 0,25 %.pe langa speciile deja descoperite, se estimeaza ca ar mai exista intre 5-30 de milioane de specii inca neidentificate.

V-ati intrebat vreodata cam cate cuvinte poate retine un papagal ? ei bine, papagalul jaco african are un talent aparte in « arta » vorbitului, avand un vocabular de creo 800 de cuvinte !

In legatura cu obiceiurile stranii ale animaleleor, e de ajuns sa amintim faptul ca o colonie de termite construieste cel mai mare musuroi de insecte din lume, in forma de turn si masurand vreo 10-12 METRI inaltime.

Unul din cele mai puternice animale de pe Pamant este elefantul . Un elefant african cantareste 7 tone, in timp ce elefantul asiatic atinge greutatea de 5 tone.

Chiar si furnica e inzestrata cu o forta deosebita, ea putand transporta greutati de 4 ori mai mari decat propria-i greutate.

Rechinul alb este unul din cele mai periculoase animale. El are o lungime de 12 metri, cantareste cca 3 tone, are vreo 3000 de dinti extrem de ascutiti, fiecare masurand peste 7 centimetri.

Girafa este cel mai inalt animal, caci corpul sau poate atingea inaltimea de 5,5 metrii, fara a pune la socoteala si gatul.

Dintre animalele rezistente la temperaturi extreme putem aminte ursul polar , care poate supravietui chir si la tempeeraturi de –40 0 C ; pinguinul imperial care traieste la Polul Sud rezista chiar si la temperaturi de –60 0 C. onteresant este faptul ca masculul acestei specii este cel care cloceste oul pe care-l face femela, el nemancand si neband nimic timp de aproape 3 luni pana la iesirea puiului din ou.

O broasca din desertul australian poate supravietui timp de 2 ani fara apa timp de doi ani, asteptand sa o trezeasca o ploaie din starea letargica in care se afla. In acest interval de timp ea sta infasurata intr-un fel de gogoasa umeda.

Nici o vietate nu are ochi mai mari decat cei ai calamarului urias, care pot masura pana la 40 de centimetri in diametru.

In ceea ce priveste longevitatea, recordul este detinut de broastele testoase care traiesc peste 150 de ani.

Unul dintre animalele cele mai galagioase este maimuta urlatoare (America Centrala) ale carei sunete ascutite si puternice se aud de la o distanta de 4 km.

Copyright © 2007 Prof. Marin Georgeta Virginia. Toate drepturile rezerate.