bancuri, glume, imagini, video, fun, bancuri online, bancuri tari, imagini haioase, videoclipuri haioase, distractie online Pe HaiSaRadem.ro vei gasi bancuri, glume, imagini, video, fun, bancuri online, bancuri tari, imagini haioase, videoclipuri haioase, distractie online. Nu ne crede pe cuvant, intra pe HaiSaRadem.ro ca sa te convingi.

SCOALA CU CLASELE I-VIII

"Niculae Popinceanu"

MIHOVENI





Prezentarea
localitatii
si a scolii

Proiect educational





PREZENTAREA LOCALITATII MIHOVENI ...

La o distanta de 9 km de vechiul scaun Domnesc din Cetatea Sucevei, in partea de NV, se afla satele Buninti si Mihoveni, care se desfasoara de o parte si de alta a drumului judetean Suceava-Solca-Radauti, de la raul Suceava pana la Teisor, cel mai inalt punct din podis.

Astazi cele doua sate sunt unite in satul Mihoveni.





VEGETATIA

LOCALITATII MIHOVENI



Mihoveniul si Bunintul se incadreaza in zona padurilor de tip subatlantic, din domeniul fagului, sub zona fagetelor de dealuri.

Vegetatia spontana a fost inlocuita in cea mai mare parte prin culturi.

Pana in anul 1948, padurea era proprietate particulara, dupa anul 1989 a devenit din nou proprietate particulara. In aproprierea celor doua sate se poate intalni:

Padurea Mihoveni cu o suprafata de 324 ha, fiind situata pe dreapta paraului Ilisasca.

Padurea are functie de protectie antierozionala, de interes social si economic, de protectie a faunei cinegetice si a mediului inconjurator.

Vegetatia padurii se etajează in trei straturi:

  • stratul arboricol reprezentat prin fag (Fagus silvatica), stajar (Quercus robus), cer (Quercus cerris), paltin de camp (Acer platanoides), frasin (Fraxinus excelsior), ulm (Ulmus foliacea), mesteacan (Betula verrucosa) si tei (Tilia platyphyllos).

  • stratul arbustiv este reprezentat prin jugastru (Acer campestre), alunul (Colilus avellona), lemnul cainesc (Lingustrum vulagre), cornul (Carnus mos), sangerul (Cornus sdanguineea), soc (Sambucus nigra).

  • stratul ierbos este reprezentat prin: firuta de padure (Poa nemoralis), lacramioarele (Convollaria majolis), spanz (hellebarus purpurascens), brebenei (Coridolis cava), ghiocei (Galanthus nivalis), salatica (Ficaria verna), ciubotica cucului (Primula acauluis), coltisor (Dentaria bulbifera) si feriga (Dryapteris filixmos). Prin stratul ierbos cresc ciupercile.

Pentru viitor se prevede cresterea suprafetei impadurite si apararea impotriva degradarilor pentru a se obtine maximul de calitate si eficienta.


VEGETATIA PAJISTILOR

SECUNDARE


Vegetatia spontana a fost inlocuita in mare parte prin culturi.

Vegetatia erbacee care populeaza pasunile si fanetele de pe teritoriul comunei Scheia este alcatuita din asociatii mezofile stepizate secundar, in care predomina: paiusul (Festuva pratensis), Agrotis tenuis, Festuca sulcata, Festuca pseudovina, Festuca valesiaca, golomat (Dactylis glomerata), zazanie (Lolium perene), timoftica (Phleum pratensis), ghizdei (Lotus carniculatus) si trifoi tarator (Trifolium repens). Mai cresc deasemenea pirul (Agropirum repens), romanita (Motricaria chamomilla), palamida (Lirsium arvense), traista ciobanului (Capsella bursa pastoris), rapita(Sinopsis arvensis), macris (Rumex acetosello), boz (Sombucus ebulus), sanzaiene (Galiumverum), pofarnita (Hipericum perforatum), patlagina (Plantagomedia), coada soricelului (Achillea millefolium).

Plantele ruderale sunt reprezentate prin: urzica (Urtica dioica), iarba mare (Inula helenium), stevia stanelor (Rumex alpinus), barboasa (Batriachloa ischemum) si laptele cucului (Euphorbia cyparissios).


VEGETATIA INTRAZONALA




Vegetatia intrazonala este determinata de unii factori locali: un anumit tip de relief, roca etc.

Vegetatia din luncile raurilor se formeaza in conditiile unei umezeli persistente. Caracteristicile luncilor sunt asa-zisele zavoaie, paduri formate din esente "moi", respectiv salcii, plopi, arini.

Stratul arborescent specific este alcatuit din specii de Almus incana, Populus alba ocupa o suprafata totala de circa 47 ha.

Stratul ierbos este bine dezvoltat, fiind speciile Oxalis acetorella si Pulmonaria rubra. Pajistile de lunca gasesc conditii optime de dezvoltare pe soluri aluvionare gleizate, fiind reprezentate prin speciile Agrostis alba, Catex divisa, Poa polutris.

Pe soluri aluvionare slab humificate, uscate, domina asociatiile de Cynodom dacylom.

Vegetatia mlastinilor. Pe suprafetele mlastinoase cresc: rogoyul (Carez nutans), stuful (Phragmites communis), papura (Thypha angustifolia), rugina (Yuncus effusus), potbalul (Tusilago farfaro) si mana de apa (Gliceria aquatica).

Raspandirea vegetatiei spontane a fost modificata destul de mult prin interventii antropice: defrisarea padurilor in scopul extinderii pasunilor, fanetelor si a teritoriului arabil, fie mai recent pentru valorificarea industriala a lemnului

.







...si a SCOLII cu clasele I-VIII
"Niculae Popinceanu" Mihoveni, comuna Scheia


  • Primul local de scoala a fost intr-o casa inchiriata in Buninti (de la 1883 -1894).
  • In anul 1894 s-a construit un local propriu, din lemn, acoperis de sindrila, pe locul unde azi este al doilea corp al scolii actuale.

Cladirea veche





--------------------------------------------------------------------



Cladirea noua








JOS




PREZENTARE PROIECT EDUCATIONAL




PRIETENII NATURII




Initiator de proiect:


Institutor:

PERHINSCHI VIORICA SIMONA

Scoala cu clasele I-VIII "NICULAE POPINCEANU" Mihoveni



I. ARGUMENT:

Educatia pentru mediu ne priveste in egala masura pe toti, adulti sau copii, iar problema, desi nu e noua, se pune tot mai acut, devenind obiect de studiu inca de la cea mai frageda varsta.

Inceputa de timpuriu, educatia ecologica are sanse mari. Cei mici trebuie sa inteleaga ca pe Terra exista interdependenta intre populatia umana si nenumaratele specii de plante si animale, intre societate si ciclurile biologice din natura.

Aceasta se poate face atat prin activitatile de cunoasterea a mediului, educarea limbajului, educatie plastica, activitati practice, dar si prin activitatile de extindere, optionale sau extracurriculare.

De asemenea trebuie sa-i facem sa inteleaga necesitatea cuceririlor stiintei si tehnicii care nu trebuie sa devina dusmani ai naturii, ci in concordanta cu aceasta, pentru a pastra resursele Terrei; exploatarea judicioasa a padurilor, a bogatiilor solului si subsolului, pentru a pastra frumusetile naturale ale muntilor, curatenia apelor, a aerului, atat de necesare plantelor, animalelor si implicit omului.

Copiii raman cu convingeri clare cu privire la necesitatea protejarii mediului, se implica activ, li se dezvolta spiritul de initiativa, simtul raspunderii.

De asemenea, vor intelege ca in Europa exista forme de relief ca si in tara noastra, animale, pasari, bogatii; ca europenii lupta pentru combaterea sacrificarii animalelor pentru blana, a taierii masive de lemne, a exploatarii irationale a bogatiilor, impotriva poluarii naturii.

II. DESCRIEREA PROIECTULUI:

  • SCOP:
    • Cunoasterea si intelegerea unor componente si procese ale lumii vii.
    • Stimularea motivatiei pentru protectia naturii si formarea comportamentului ecologic adecvat si derularea de actiuni concrete de protectie a mediului inconjurator.
  • OBIECTIVE:
    • Dezvoltarea interesului si curiozitatii pentru cunotinte din domeniul ecologiei.
    • Cunoasterea si aplicarea normelor de comportare specifice asigurarii echilibrului naturii si adoptarea unei atitudini de prietenie si respect fata de aceasta si formarea unei atitudini dezaprobatoare fata de cei care incalca aceste norme.
    • Antrenarea copiilor in ingrijirea plantelor si animalelor.
    • Stimularea copiilor in desfasurarea unor activitati cu caracter experimental si demonstrativ, prin care sa contribuie la pastrarea sanatatii lor si a unui mediu natural curat.
    • Dezvoltarea invatarii prin cooperare, respectarea unor sarcini specifice pentru realizarea unui proiect comun.
    • Acordarea ansei scolarilor si prescolarilor de-a fi parteneri in luarea unor decizii.
    • Sesizarea importantei mediului natural in viata omului intelegand necesitatea protejrii lui.
    • Identificarea actiunilor negative ale omului asupra naturii (pericolul poluarii si efectele ei.
    • Cunoasterea regulilor de minima protectie a naturii.
    • Stimularea imaginatiei si a creativitatii, incurajarea copiilor pentru a exprima independent opinii si stari sufletesti proprii si pentru motivarea acestora.
    • Promovarea schimbului de experienta intre cadrele didactice in scopul cresterii eficientei activitatilor si implicarea elevilor ca factor activ.
  • PUNCTE TARI:
    • elevii vor descoperi si invata diferite aspecte legate de mediul inconjurator, de respectarea normelor fata de acesta;
    • elevii isi vor impartasi experientele;
    • va exista o invatare prin colaborare intre elevi – invatatoare – parteneri.
  • PUNCTE SLABE:
    • posibil ca nu toti copiii sa trateze cu interes acest proiect si sa nu se implice;
    • posibil ss existe retineri din partea copiilor in ceea ce priveste comunicarea.
  • METODE DIDACTICE SI TEHNICI DE LUCRU:
    • observatia, conversatia, explicatia, demonstratia, exercitiul, problematizarea, descoperirea, invatarea prin cooperare, dezbaterea, lucrul in echipa, ganditi-lucrati in perechi, brainstorming-ul de grup si individual, ciorchinele, turul galeriei, cubul;
    • intalniri cu specialisti, vizionare de casete video, prezentare de imagini foto, expozitii foto si cu lucrarile copiilor.
  • GRUPUL TINTA:
    • elevii clasei a III-a;
    • cadre didactice: invatatoarea clasei a III-a;
    • parinti dornici sa sustina proiectul.
  • BENEFICIARI:
    • directi: elevi, parinti, cadre didactice.
    • indirecti: comunitatea.
  • RESURSELE PROIECTULUI:
    • Resurse umane:
      • elevii clasei a III-a (24 elevi);
      • parintii copiilor;
      • specialisti – inginer silvic.
    • Resurse materiale:
      • informationale: albume, enciclopedii, reviste, carti, plante, casete audio-video, jetoane, planse, jucarii, carti, ilustratii pentru povesti si poezii, aparatura audio-video, TV.
      • auxiliare: instrumente de lucru.
    • Resurse temporale: Durata proiectului: martie 2007 –iunie 2007.
    • Resurse financiare: sponsorizari ale parintilor, donatii.
    • Resurse de spatiu pentru derularea proiectului: sala de clasa, curtea scolii, Ocolul Silvic Patrauti, Muzeul de Stiintele Naturii - Suceava.
  • PARTENERI: reprezentanti ai comunitatii locale: Ocolul Silvic Patrauti.

MONITORIZARE: inregistrari video, foto, portofolii.



III. CALENDARUL ACTIVITATILOR:

DATA
TEMA
CONTINUTURI
MODALITATI DE REALIZARE
RESURSE MATERIALE
STRATEGIA DIDACTICA
STRATEGIA DE EVALUARE
MARTIE 2007 - NATURA IN HAINE DE PRIMAVARA
explorarea mediului inconjurator
Plimbare in parc pentru observarea schimbarilor care au loc in anotimpul primavara Observarea spontana si dirijata Emiterea de judecati despre cele observate
APRILIE 2007 - IN LUMEA PASARILOR
cunoasterea importantei pasarilor pentru natura si om
Vizita la Muzeul de Stiinte ale Naturii - Suceava Vitrine cu pasari impaiate din tara si specifice zonei noastre; Atlase Observatia. Explicatia. Conversatia. Emiterea de judecati despre cele observate
----------
Ziua Pamantului - 22 aprilie
eveniment simbol al responsabilitatii civice in protectia mediului Pamantul ne da viata – Intalnire cu un inginer silvic. Imagini Povestirea. Explicatia. Conversatia. Emiterea de judecati despre cele observate
MAI 2007 - "PADUREA, AURUL VERDE"
  • cunoasterea rolului Ocolului Silvic, a importantei pe care o are aceasta instituie;
  • aprofundarea cunostintelor referitoare la pasurile din tara noastra si din Europa;
  • adoparea unei atitudini de prietenie si respect fata de animalele care traiesc in padure.
  • Intalnire cu un inginer sivlic.
  • "Padurea cu animalele ei" (confectionarea unui tablou - colaj).
  • pliante, imagini;
  • foi, hartie autocolant, plastilina, fire de lana, lipici, instrumente pentru desen.
Explicatia. Conversatia. Brainstorming. Problematizarea. Emiterea unor judecati. Exercitiul practic.
----------
"POLUAREA SI EFECTELE EI"
  • cunoasterea surselor de poluare;
  • observarea influentei factorilor poluanti asupra diferitelor componente ale mediului inconjurator;
  • intelegerea necesitatii protejarii mediului.
  • Observare
    • fumul masinilor, de la case, fumul de la tigari, etc.;
    • resturi menajere lasate peste tot (hartii, ambalaje, sticle, resturi de tigari).
    • intalnire cu un agent de mediu.
  • imagini;
  • planse.
Observatia. Explicatia. Conversatia. Problematizarea. Emiterea unor judecati despre cele observate.
IUNIE 2007 - "O FLOARE UN COPIL"
antrenarea copiilor in activitatile menite sa contribuie la plantarea si ingrijirea unor plante.
  • sadirea de plante (flori, seminte...) in ghivece;
  • intalnire cu un floricultor-horticultor.
seminte de flori, rasaduri, unelte de gradina, ingrasamant Observatia. Explicatia. Activitate practica. Emiterea unor judecati despre cele observate.
----------
"ZIUA MONDIALA A MEDIULUI - 5 iunie
  • intelegerea naturii complexe, a mediului ca rezultat al multiplelor interactiuni, pentru o utilizare prudenta si rationala a resurselor acestuia
EVALUARE:
  • "Carnavalul bucuriei" (parada modei cu materiale refolosibile).
  • Expozitie cu lucrari realizate de copii in timpul desfasurarii proiectului.
  • materiale reciclabile;
  • expozitie cu lucrari;
  • portofoliu.
Observatia. Conversatia. Emiterea unor judecati despre cele observate.






IV. FINALITATILE PROPUSE IN URMA DESFASURARII PROIECTULUI :

  • Proiectul va avea un impact deosebit asupra copiilor scolari datorita:
    • utilizarii metodelor interactive, a procedeelor si tehnicilor de lucru, care le-a sporit increderea in fortele proprii;
    • apropierii lor de mediul inconjurator;
    • insusirii unor norme de comportament eco-civic;
    • formarii unei atitudini dezaprobatoare fataa de cei care incalca normele ecologice.

    V.EVALUAREA PROIECTULUI se va realiza prin:

    • Expozitie de fotografii realizat in timpul desfasurarii proiectului.
    • Portofoliul si Jurnalul proiectului - cu lucrari artistico-plastice (desene, picturi, modelaje) si practice realizate de copii in timpul proiectului.
    • Inregistrari audio-video din timpul derularii proiectului.