PREZENTARE
Scoala generala "Avram Stanca"	Municipiul Petrosani

PREZENTAREA COORDONATORULUI ACTIVITATILOR ECOLOGICE SI A SCOLII

Ma numesc SILVESAN NICOLETA si sunt invatatoare la clasa a-IV-a C din cadrul scolii generale ,,Avram Stanca,, Petrosani, judetul Hunedoara. Scoala AS cum ne place sa o numim, este o scoala cu clasele I-VIII, asezata in partea nordica a orasului, la poalele Muntilor Parang, cea mai veche si totodata cea mai noua scoala din oras. Cea mai veche, deoarece a fost infiintata in anul 1897, pe atunci ca scoala maghiara si cea mai noua deoarece din anul 2001 are un sediu nou si modern. Numele pe care il poarta, ,,Avram Stanca,, este al unui preot ortodox care a infiintat prima scoala in limba romana din orasul nostru, in anul 1948. Odata cu inaugurarea noului sediu i-am dat un nume scolii noastre, care pana atunci era cunoscuta ca Scoala Generala Nr. 4. Noua cladire are 24 de sali de clasa spatioase si luminoase, 5 laboratoare moderne – cel de informatica fiind dotat cu 20 de calculatoare conectate la internet si AEL, biblioteca si o sala de sport, recent inaugurata, cu o suprafata de 1 200m patrati. Cele 53 de cadre didactice - 24 de invatatori si institutori si 29 de profesori - dintre care 30 cu gradul didactic I, se ocupa de educatia si instruirea a peste 1000 de elevi, care invata in doua schimburi. In scoala functioneaza si doua clase cu predare ,,Step by step,,> scoala noastra fiind prima din judet in care s-a implementat aceasta alternativa educationala. In ultimii ani, in scoala s-au derulat o serie de proiecte educationale si de parteneriate: Cursurile de formare profesionala organizate de Educatia 2000+. "Spring day in Europa" din 2002 pana in prezent. Eco - scoala. Comenius 2.2 C in 2006. Comenius-Dezvoltare institutionala. Colaborare cu Corpul Pacii-voluntar SUA. Turneul prieteniei imprejurul Romaniei. Parteneriate cu: Primaria. Jandarmeria. Politia de proximitate. Caminul de distrofici. Salvati copiii. Caminul de batrani. Centrul "Sufletel". Caritas. Petro aqua - concretizat in numeroase actiuni printre care si doua expeditii cu pluta pe raul Mures in anul 2002 si anul 2003. Elevii scolii participa anual la olimpiade si concursuri scoare: Cangurul. Smart. Olimpicii cunoasterii. Sanitarii priceputi. Circulatia rutiera. Winners. Euro junio. Pro educatia. Rezultatele obtinute, premii si mentiuni au sporit prestigiul scolii an dupa an.

MUNICIPIUL PETROSANI In partea de sud a judetului Hunedoara, intr-un triunghi care s-a dovedit a fi de aur, la granita dintre Transilvania, Banat si Tara Romaneasca se situeaza o zona cunoscuta generic sub denumirea de „Valea Jiului”, iar geografic ca „Depresiunea Petrosani”, regiune care si-a castigat pe drept renumele de „tara diamantului negru”. Geo Bogza, descria acest tinut in „Oameni si carbuni in Valea Jiului astfel: „Maret acest tinut cu munti de la o zare la alta … in ale caror maruntaie sunt urme mult mai vechi care ii duc trecutul pana la departari de milioane de ani. Atunci, la picioarele Parangului, paduri intregi au fost inghitite pentru ca astazi sa fie scoase iarasi la lumina zilei, sub forma concentrata si un numar infinit mai mare de calorii, a carbunelui.” Valea Jiului constituie o depresiune ingusta si adanca, una din putinele ce se gasesc in Carpatii Meridionali, avand o lungime de 46 km si o latime intre 2 – 9 km, cu maximul la confluenta Jiului de Est cu Jiul de Vest si acoperind 137,6 km2. In perioada de dupa 1750 si chiar dupa invazia turceasca de la 1788 se vor construi un numar de asezari care se alatura celor existente. Pentru Petrosani exista pareri diferite privind inceputurile. Astfel, Sebastian Stanca considera ca asezarea Petrosani s-a zamislit la inceputul secolului al XVII- lea. O danie din 1640 arata ca pe locul Petrosaniului traia familia unui iobag, Bolia, iar proprietari ai pamantului din Petrosani erau doua familii: Marginean si Kerestesy , descendenti ai Candestilor, despartite intre ele de paraiele Maleia si Dalja. Iacob Radu sustinea ca satul initial s-a format in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea lea prin asezarea celor din Petros. Industrializarea si colonizarea vor crea in valea Jiului doua grupuri distincte de populatie, separate prin preocupari si mentalitate. Pe de o parte „bastinasii”, taranii care se revendica din localnici sau cei veniti din Tara Hategului, nordul Olteniei sau Marginimea Sibiului si care formeaza ceea ce generic numim „momarlani”, nume care la inceput, in ultimul sfert al secolului al XIX-lea, a putut sa aiba si un sens peiorativ. Exista mai multe explicatii pentru acest termen: fie defineste omul de la munte fie ca este o corupere a ungurescului „maratványi” (care poate fi tradus si prin „ramasita”, „resturi”, dar si prin „urmasi” – deci urmasi ai dacilor si romanilor, imbracamintea lor asemanandu-se izbitor cu cea a dacilor de pe Columna lui Traian), fie rezultatul asemanarii in imbracaminte cu un grup de populatie din Italia ce poarta acest nume. Oricum, se pare ca „nasii” acestui apelativ sunt muncitorii, majoritatea de origine italiana, care au lucrat la constructia caii ferate Simeria – Petrosani. Azi, in locul inghesuitelor case de colonie, tip cazarma, in Petrosani se vad inaltate siluetele zvelte ale blocurilor. Din anul 1950 si pana in prima jumatate a anului 1963, in acest centru industrial s-au ridicat nu mai putin de 11 cartiere noi de locuinte. In mijlocul unei paduri de pini, pe un deal care domina orasul, atrag privirea cladirile Universitatii din Petrosani, fostul Institut de Mine, cuprinzand amfiteatre, sali de studiu, laboratoare, cantine, etc. In 1948 a luat fiinta Teatrul de stat „Valea Jiului”, azi I.D. Sirbu, al carui colectiv se bucura de o buna apreciere. „Muzeul Mineritului” din Petrosani s-a deschis intre anii 1961 – 1962, ca un omagiu adus muncii minerilor, evocand istoria mineritului si dezvoltarii tehnicii miniere a exploatarii carbunelui. Aici sunt expuse imagini din Valea Jiului, dar si Sfanta Varvara, ocrotitoarea minerilor, esantioane fosiliere, vechi unelte de lucru, utilaje din perioada interbelica, diferite machete si multe alte lucruri interesante. Valea Jiului este principala poarta de intrare in Parcul National Retezat si accesul in muntii Parang, Retezat si Valcan. Carbunele Vaii Jiului joaca un rol important in economia nationala, aceasta zona fiind una dintre cele mai mari zone carbonifere din tara si printre primele din sud – estul Europei. Exista o vorba a minerilor: „Cine a baut apa Jiului nu o uita niciodata…! Omul care a strabatut de-a lungul si de-a latul aceasta vale, poate adauga: ”Cine a vazut Valea Jiului, nu o poate uita niciodata!”. Valea Jiului este si o zona turistica importanta, cu mare potential de dezvoltare, tot mai multi intreprinzatori si oameni de afaceri din tara, dar si din strainatate investind in aceasta zona pitoreasca.